Cinematograful



Am visat din nou cinematograful. Sunt foarte foarte incantata ca s-a întamplat asta. La ce ma refer? Ma refer la un cinematograf parasit, învechit, care apare uneori în visele mele si ma face sa ma simt ferita, fericita... Nu stiu de ce are efectul asta asupra mea, probabil tine de nevoia mea de spatiu si de intimitate. E unul din cele mai placute sentimente pe care le am atunci cand ma aflu în cinematograf. Ma simt parca în al noualea cer. Singura, eu si ecranul ala mare, nefunctional, care are nevoie de imagini pe el, dar care e atat de linistitor fara ele. Sa am sentimentul ca pot sa ma asez oriunde, oricum, oricand, ca sunt numai eu si sala imensa, degradata, întunecata, dar sigura. Dar, de data asta era înca cineva în cinematograful meu. Iesise dintr-un colt al camerei. Era un talhar care încerca sa fure ceva din el. M-a pus sa ridic mainile si ameninta un copil cu un pistol. Nu stiu ce s-a întamplat, dar am ajuns sa îl înfiez pe talhar si sa locuim amandoi în cinematograf. Eram barbat si aveam sotie. Dupa un timp a venit si ea sa locuiasca în cinematograf. M-am trezit cu un sentiment de împlinire ieri de dimineata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu